S-ar putea să greșesc, dar cred că în trecut, acum 30 – 40, oamenii se descurcau mult mai bine la testele de inteligență. Nu că IQ-ul ar spune prea multe despre inteligența unei persoane, dar până în acest moment, e cel mai bun indicator al deșteptăciunii.

Poate că erau și în trecut proști, dar nu atât de mulți ca acum. Și populația planetei este mai mare, dar dacă ar fi să facem raportul dintre proști și cei mai dezghețați, cu singuranță raportul actual ar fi mai mare.

Prostia a existat din totdeauna. E scris în codul genetic să avem și puțină sau mai multă protie. Fără ea, realizările actuale, culmile pe care le atingem în toate domeniile, nu ar fi existat. Prostia îți dă curaj, te face să te crezi deștept. Prostia îți pune ochelari de cal și îți indică drumul pe care trebuie să-l duci la capăt. Prostia te învață ce e perseverența. Din prostie s-au creat lucruri minunate, cu totul altceva rezultatele așteptate.

Dar nu vreau să vorbesc despre prostia creativă. Cea care în miezul ei ascunde o umbră de intenție bună. Vreau să vorbesc despre prostia care îți pune plumb în picioare, care te faci să arăți puțin mai deștept decât un copac. Prostia de care te minunezi și care prin comparație, te face să te simți un adevărat savant. Prostia pentru care natura nu vrea să își asume răspunderea.

Televizorul și internetul, o dată cu amuzamentul, ne oferă și o licărire asupra nivelului olimpic de prostie pe care l-am atins. Ieri am văzut un reportaj în care oamenii erau întrebați pe continent trăim. Niciunul nu a știut. Poate că au fost prezentați doar cei care nu au știut să răspundă. Chiar și așa, erau foarte mulți. Acum, e și vina prezentatoului care a venit cu întrebare destul de dificilă, motiv pentru care a dat șansa oamenilor să își spele rușinea. I-a întrebat în ce țară trăim. A fost un singur răspuns corect, și acela venit de undeva dintr-o groapă, când cel intervievat s-a gândit să întrebe publicul.

Uneori am impresia că prostia vine de la americani. Așa cum importat Sf. Valentin și Halloween, de ce nu am lua și prostia.

Înainte oamenii erau mai descurcăreți, vorbeau mai frumos, cunpașteau mai multe lucruri. Poate este o accentuare a extremelor și inteligenții devin și mai inteligenți, iar sărmanii cu intelectul și mai sărmani. Încerc să acord niște circumstanțe atenuante, dar nu am cum. În secolul 21 în care informația colcăie la tot pasul, în care posibilitățile de informare sunt incredibile, tu să fii tânt până la Dumenezeu. Să nu ai o curiozitate de om, să nu îți pui întrebări și să găsești răspunsuri, să nu vrei să afli cât mai multe. Să stai într-o prostie continuă și să iei totul de bun.

Informația poate e de vină. E prea multă și foarte slab calitativ. Informația este întotdeauna pozitivă și nu te face mai prost, decât dacă refuzi să o procesezi. Sau poate că te face mai prost, atunci când o preiei de la televiziunile și canalele radiao comerciale, al căror singur scop este să îți paralizeze creierul și să-l îndoape cu banalități.

Prostia este exact starea în care oamenii nu mai gândesc pentru ei și sunt gata să se lase la voia oricui știe să le ofere o speranță. Mulți au vrut să fim proști și au reușit să captureze mulți indivizi. Proștii sunt mai ușor de controlat. Ei nu gândesc, doar execută, ei nu se revoltă, doar se resemnează.

Una peste alta, feriți-vă de prostie. Cum? Nu vă pot da un răspuns corect. Citiți (dar nu ziarul cu fata de la pagina 5) , gândiți, vorbiți, urmăriți documentare, calculați, deschideți-vă mintea.

NU MAI FIȚI PROȘTI.